Ioan Nasleu, omul de încredere al primarului Robu, locuiește în vila unui lider al lumii interlope, construită în noul El Dorado imobliar al Timișoarei
Noul El Dorado imobiliar al Timișoarei este Calea Urseni, mai exact zona din apropierea pepinierei care aparține SC Horticola SA. Timp de patru ani, a fost pus la cale și executat un adevărat plan prin care legea a fost fentată și s-au obținut profituri de milioane de euro. Pentru că operațiunea a fost una extrem de complexă și detaliile sunt esențiale pentru a înțelege mecanismul care a făcut posibile aceste manevre, vom prezenta, în următoarele zile, fiecare dintre etapele afacerii.
Planuri pentru un nou ”plămân verde”
Totul a început în 2013 când se lucra la proiectul pentru noul plan urbanistic general al Timișoarei, plan care nici acum nu este aprobat după aproape șase ani. Atunci s-a propus ca întreag cvartal de 25 de hectare, inclusiv pepiniera, să aibă funcțiunea de zonă verde, ideea fiind ca acolo să fie creat un nou ”plămân verde” al Timișoarei. Ideea arhitecților care lucrau la noul PUG a stârnit nemulțumirea orădeanului Florin Dejeu, care după un proces de mai bine de șapte ani, a reușit să redobândească pe Legea 10, un teren 79,586 mp, pe terenul fostei pepiniere, pentru el și alți membrii ai familiei. Dejeu este verișor cu fostul consilier local Călin Vasi, a cărui mamă este moștenitoare de asemenea. Cei doi au fost împuterniciți de unii dintre membri familiei să le reprezinte interesele în procesul de retrocedare.
Dejeu a participat la dezbaterea publică pe marginea propunerilor pentru noul PUG și s-a opus vehement pentru că odată dată funcțiunea de zonă verde, practic, pe terenul redobândit nu s-ar mai fi putut construi absolut nimic, conform legislației în vigoare.
Telefonul lui Ilie Bolojan
PRESSALERT.ro a intrat în posesia unei înregistrări audio, în care Florin Dejeu povestește cum a apelat la primarul din Oradea, Ilie Bolojan, pentru a se asigura că zona respectivă nu va fi transformat în parc.
”Când am văzut că e opoziție și cutare, Robu nu a fost în sală atunci, mi-a venit ideea – Robu penelist, Bolojan îi penelist. Și Bolojan umblă pe la București și cutare, că-s pe funcții, și Robu și nu să nu se fi legat puțin între ei. Mi-am adus aminte că Florica Demian e văr primar cu Ilie Bolohan, că tata lui Florica, care trebuie să-l țineți minte că era în scaun, o fost frate cu tata lui Bolojan, din partea ailaltă, nu pe latura asta a noastră. Și am întrebat – măi Florica, știu că ești în relații bune cu vărul tău Ilie, cum poți să îmi facilitezi, că și interesul tău e, că și ea avea încă acolo teren, interesul nostru al tuturor să mă primească Bolojan. Eu nu mi-am permis cu Ilie, eu atunci am fost prima și ultima dată la el în birou. Nu e problemă zice, când vrei? Când poți tu. O pus mână pe telefon, servus Ilie, mâine vreau să vin până la tine. Vino, dar ce sunt ceva necazuri? Las că îți spun, mâine când vin, dar vezi că mai vin cu cineva. Nu a spus cu cine. Ne-am dus a doua zi dimineața, ne-am prezentat la secretară. Zice domnul primar e ieșit într-o ședință. Am stat pe scaun vreo jumate de oră. A venit de la ședință. Cum m-a văzut bine-nțeles că m-a cunoscut. Haideți înăuntru, că mă grăbesc. O cafea? Mie nu-mi trebuie. Florica a băut o cafea cu el. Care-i treaba? Domnu primar – am un necaz. Și dumneavoastră sunteți în administrație și domnul Robu e imposibil să nu vă știți, primar tot de peneleu. Uite ce vrea să ne facă – să ne introducă în PUG-ul Timișoarei, că e în discuții, să ne schimbe destinația unui teren, așa, așa. Zice- sigur? Nu cred. Și rapid s-o ți întins cu mâna pe telefon. Știa numărul secretarei de la Timișoara – Bolojan de la Oradea, vreau cu domnul Robu. Domnul Robu nu e că e plecat. Cu cine atunci? Îi fac semn cu arhitectul șef. I-o zis lu aia, i-a făcut legătura, se prezintă din nou, primarul Bolojan de la Oradea. Uite, am aicea lângă mine, spune totul, a cerut audiență, nu i-ați facilitat, l-am sunat pe domnul Robu , nu l-am prins, mai e cazul să revin sau îl primiți în audiență? Atuncea pe loc. Când vrea să vină? Când ziceți dumneavoastră. Era interval de două trei zile. Liber. În cinci minute o terminat Bolojan cu noi. M-am dus în audiență la arhitectul șef. (..) Nu ne-au mai băgat. Așa am rezolvat-o rapid, într-un interval de o săptămână, două. Poți să îl întrebi pe Bolojan. Sau poți să ii spui merci pentru că ne-a ajutat pe toți”, povestește Florin Dejeu în înregistrare.
Moartele care obțin aviz de oportunitate
La scurt timp, se renunță la ideea ca tot cvartalul respectiv să fie transformat în zonă verde și lucrurile încep să prindă viteză. În august 2013 este depus la Primăria Timișoara un studiu de oportunitate, iar în luna octombrie este emis un aviz de oportunitate în care se dă undă verde pentru construirea de locuințe unifamiliale și semicolective în zona respectivă. Interesant este faptul că beneficiarii avizului de oportunitate apar ca fiind Vasi Floare, mama consilierului local, și Cristian Ursu, asta chiar dacă în documentele Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și de Urbanism, care a dat undă verde avizului, la beneficiari apar și Ana Barbu și Ana Mircea, care erau decedate din 1992 și respectiv 1982, care au avut terenuri în zonă. Din comisia tehnică făcea parte la acel moment și arhitectul Radu Radoslav, nimeni altul decât fratele lui Dan Radoslav, unul dintre asociații firmei Subcontrol SRL, cea care a întocmit studiul de oportunitate.
Cel mai păgubos împrumut
Cu totul întâmplător, Cristian Ursu, proprietarul din acte a peste 3,4 hectare de teren în zona Urseni și unul dintre cei care solicită obținerea avizului de oportunitate, se împrumută, împreună cu soția, în 12 iunie 2013,cu suma de 250.000 lei, de la Cristian Gligor și Andrei Domokos, care îi dau trei sferturi din bani și respectiv un sfert. O afacere extrem de dezavantajoasă pentru Ursu care garantează un împrumut de nici 56.000 euro cu peste 3,4 de teren intravilan în Timișoara, care valora câteva milioane de euro, angajându-se să restituie banii până în 16 decembrie 2013. Tranzacția este parafată printr-un contract cu dată certă, pusă de avocatul Marin Bîlc, care a fost trimis în judecată de DNA pentru fapte de corupție în dosarul șefilor Poliției Timiș.
Cristian Ursu solicită în 22 noiembrie 2013, un certificat de urbanism, semn că vrea să investească, dar nu restituie banii, chiar dacă valoarea terenului său a crescut exponențial între timp pentru că Primăria Timișoara eliberase avizul care permitea construirea de locuințe. Cei doi creditori devin în februarie 2014 proprietarii terenului. Asta după o licitație în care în fața executorului judecătoresc, în care și creditorii și datornicii sunt de acord ca terenul de 34.528 metri pătrați în Timișoara să fie evaluat la doar 260.000 lei. În această tranzacție, avocatul Bîlc a reprezentat-o pe soția lui Ursu.
PUZ cu spațiu verde ”teleportat”
Noii proprietari, Domokos și Gligor, apelează tot la firma Subcontrol SRL pentru întocmirea planului urbanistic zonal pentru Calea Urseni nr.36 după ce terenul este ”spart” în aproape 40 de parcele.
Proiectul prevedea că în zonă vor fi construite clădiri cu două etaje. Administrația condusă de Nicolae Robu a încercat să strecoare proiectul de aprobare a PUZ-ului, în februarie 2015, dar a fost retras de primar la presiunea oamenilor revoltați că nu s-a organizat dezbatere publică. Cel care a susținut, la dezbaterea publică, proiectul PUZ-ului la dezbatere a fost arhitectul Radu Radoslav care a vorbit despre cum în zonă se vor face două parcuri, iar Florin Dejeu a explicat, celor susțineau că e pădure, acolo că este trecut ca agricol.
În aprilie 2015, PUZ-ul a fost adoptat după un adevărat scandal care a dus la modificarea nivelului de înălțime al clădirilor de la 12 metri la maxim 9 metri, după un amendament făcut de consilierul local Alfred Simonis. Primarul Nicolae Robu a fost unul dintre cei mai înverșunați apărători ai proiectului, susținând, conform stenogramei ședinței Consiliului Local Timișoara, transmițându-le contestatarilor ”vreau să se știe că în acest oraș nu se hotărăște pe bază de vociferări și investițiile în Timișoara trebuie susținute. (…) Vă rog să nu fim obstrucționiști”.
În scandalul legat de înălțimea construcțiilor, scapă tuturor un detaliu extrem de important. Conform avizului primit de Agenția pentru Protecția Mediului, 5% din suprafața terenului inclus în PUZ trebuia să fie zonă verde. Surpriza este că Florian Dejeu semnează cu Gligor și Domokos o promisiune de vânzare- cumpărare și își dă acordul ca ”zona verde” din PUZ-ul lor să fie mutată pe o parcelă din afara terenului supus reglementării ”pe terenul proprietate privată a declarantului (Dejeu,n.a.) , conform referatului care a însoțit proiectul de HCL. Altfel spus, zona verde obligatorie este ștearsă cu buretele și mutată nu se știe unde pentru că terenul unde Dejeu și-a dat acordul nu are nici acum proprietari clari, deoarece nu s-a dezbătut succesiunea după proprietara Barbu Ana.
Adevărații beneficiari ai PUZ-ului
După ce se aprobă PUZ-ul, ”pionii” Gligor și Domokos încep să vândă terenurile în două direcții – către Florin Dejeu, care le vinde rapid mai departe către firmele Isaltim SRL și KNG SRL, sau direct către cele două firme. Acestea ulterior vând către SC Crilin SRL și SC PPP FLS Construct SRL. Proprietarul Crilin SRL la acel moment era Alin Gherman, unul dintre ”greii” lumii interlope din Timișoara și prieten al lui Ioan Nasleu, omul de încredere al primarului Nicolae Robu. În cealaltă firmă, acționar apare Șerban Florin, care în mai multe tranzacții a fost împuternicit de Gherman să cumpere sau să vândă terenuri în numele firmei Crilin SRL. Unele dintre terenuri aufost vândute de la Crilin la PPS FLS Construct și de aici altor firme sau persoane fizice și a început ridicarea de locuințe.
Nasleu locuiește în vila firmei lui Gherman
Singura construcție care a fost ridicată de SC Crilin SRL este jumătate dintr-un duplex în care, de curând, s-a mutat Ioan Nasleu, fostul consilier personal al primarului Robu cu care edilul a fost, în această iarnă în concediu. Relația dintre Alin Gherman și Ioan Nasleu este una veche și apropiată, Gherman fiind invitat la ultima zi de naștere ținută cu fast de omul lui Robu. În scandalul de la clubul Fratelli, unde vă reamintim că Nasleu a lovit un om de afaceri care a sunat ulterior la 112, Alin Gherman a susținut că nu s-a întâmplat nimic și că nu a fost niciun incident. Vă reamintim că Ioan Nasleu, actualul director de la Piețe SA, a devenit celebru pentru chefurile sale cu interlopii și incidentele violente în care a fost implicat.
Vila de pe Calea Urseni a fost ridicată pe terenul proprietate a firmei lui Gherman, inițial fără autorizație de construire. Jumătate din duplex a fost edificată de către firma Crilin SRL, valoarea declarată fiind de 300.000 lei. Conform actelor existenta la OCPI, consultate în momentul documentării, terenul de 264 mp și construcția aveau ca proprietari firma Crilin SRL, Gherman ieșind din firmă anul trecut în favoarea mamei sale, care anul acesta a vândut lui Valeriu și Raluca Șerban. Vila în care locuiește Nasleu este supravegheată cu un sistem de monitorizare video, în timp ce cealaltă jumătate a duplexului nu este încă ocupată. De altfel, majoritatea locuințelor din zonă sunt în construcție.
Nasleu tace, Gherman nu-și amintește
Când l-am căutat acasă pe Ioan Nasleu să-l întrebăm cum a ajuns să locuiască acolo, nu l-am găsit. ”Nu este acasă Ionuț. Dacă nu e mașina în față e plecat. Da, cu Touareg-ul ălă cu numere de Germania se plimbă. Da, da, acolo stă Nasleu. Nu știu când se întoarce”, ne-a spus vecinul de peste drum. Am încercat să-l contactăm pe Ioan Nasleu, în repetate rânduri, pentru a ne da o explicație, dar fără succes.
În schimb, Alin Gherman, care a confirmat că este prieten cu Nasleu, ne-a explicat că ”cu sora dumnealui e un contract în derulare, dar nu pot să vă spun exact. Eu nu mai sunt acționar, nu mai știu care sunt. Nu știu. Să știți că am vândut (firma, n.a.). O să mă interesez și o să revin. Da, da, suntem prieteni. Vă putem pune actele la dispoziție”. Când i-am spus că nu apare niciun document înregistrat și că la OCPI și terenul și vila sunt proprietate a firmei Crilin SRL, Alin Gherman a susținut că ”avem avocați, domnu Boța. Eu sunt profesor de sport. Avem avocați, contabili, ei se ocupă. Nu trebuie să știu. Eu sunt un simplu… Nici nu mai sunt acționar acolo”.
Florin Dejeu, schimbare de atitudine
Când l-am contactat pe Florin Dejeu și l-am întrebat despre ce s-a întâmplat când cu noul PUG, a povestit exact ca-n înregistrare. Cu o singură excepție – discuția cu primarul din Oradea. Inițial, a susținut că ”nu e treaba jurnaliștilor când sunt chestiuni private”, pentru ca ulterior să afirme ”Ilie Bolojan nu are nimic cu asta. Nu am implicat pe nimeni. Cu Florica Demian am discutat, că era moștenitoare. Fiind de acolo din Bertin ne tragem și noi în familie, și eu față de domnul Bolojan uneori ne zicem măi neamule, așa la general, că ne știm din moș, strămoși, din arbore. Știu că pe bunica a chemat-o Bolojan, după datele din certificatele de naștere a lui maică mea. Ca și moștenitor am dat declarație să se mute spațiul verde. Prefer dacă am un hectar de teren să pierd zeci, doișpe ari ca spațiu verde, ca să meargă mai departe ca să pot să valorific restul. De 30 de ani, degeaba am pe hârtie un hectar și nu am câștigat nimic și am 70 de ani. Nu oi apuca să beau o bere. Din cota mea am dat, din dreptul meu. Asta nu e treaba mea, ci a primăriei (că a acceptat, n.a.)”. Discuția s-a întrerupt brusc când l-am întrebat pe Florin Dejeu dacă știe unde a stat Ilie Bolojan în Timișoara când a fost student. De atunci nu a mai răspuns nici la telefon, nici la SMS-uri, nici măcăr când i-am cerut să ne spună punctul de vedere legat de înregistrarea audio în care povestește intervenția primarului din Oradea.
Bolojan neagă orice legătură
Ilie Bolojan, după două zile în care nu a răspuns la telefoane sau la SMS-uri, a reacționat când l-am întrebat dacă a locuit în casa Anei Barbu, în studenție. ”Am locuit în căminul studențesc din Timișoara. Nu știu cine este doamna Barbu. Nu am intervenit, nu m-a căutat domnul Dejeu. Nu știu cine este. Nu am discutat niciodată de case, de terenuri la Primăria Timișoara. Nu m-am întâlnit cu domnul Dejeu și nu am dat niciu telefon la Primăria Timișoara pentru probleme legate de astfel de chestiuni. Ca să ne înțelegem bine. Faptul că persoane fizice folosesc, invocă numele meu în tot felul de lucruri, asta nu am cum să controlez și nu pot să știu cine, ce vorbește”, a susținut Bolojan. Ulterior discuției telefonice, i-am trimis primarului din Oradea un mesaj cu numele verișoarei invocate de Dejeu – ”Doamna Florica Demian este verișoara dumneavoastră primară? V-a solicitat să îl primiți pe domnul Dejeu?, iar Bolojan a răspuns ”Nu”. I-am trimis înapoi – ”la ambele întrebări?”. Nu am mai primit niciun răspuns.
Primarul Timișoarei, Nicolae Robu, a susținut că ”ce îmi amintesc că unii cetățeni care aveau case de-o parte a drumului erau împotrivă ca pe partea cealaltă să se meargă gradual cu nivelul de înălțime. Înspre stradă mai joase, P+2, iar în spate tot mai înalte. De persoane nu îmi aduc aminte. Nu aveau acoperire legală pentru ce solicitau conform legii pentru că erau despărțiți de un drum. Nu cred că am discutat cu domnul Bolojan. Nu îmi spune nimic numele de Dejeu”. Întrebat cum comentează mutarea omului său de încredere în casa firmei Crilin, Nicolae Robu a declarat ”nu știu cine este domnul Gherman. Eu știam că stă în casa lui. O să îl întreb”.
Omerta pionilor. ”Asta este regula”
Răspunsuri nu am primit nici de la cei doi ”pioni” care au solicitat PUZ-ul de pe Calea Urseni nr.36. Cristian Gligor locuiește într-o casă micuță din Dumbrăvița. Nu era acasă. Ne-a sunat și ne-a spus că este la lucru. CÂnd l-am întrebat de afacere a refuzat să vorbească la telefon promițând că vom vorbi ulterior. Nu a mai răspuns la telefon. Pe Andrei Domokos l-am întâlnit. Și-a amintit că împreună cu Gligor ”am pus banii juma – juma” pentru a-l împrumuta pe Ursu. Când l-am întrebat inițial dacă îl știe pe Florin Dejeu a răspuns sec ”nu”, dar când i-am spus de acceptul dat de acesta pentru mutarea zonei verzi din PUZ-ul pe care l-a solicitat, Domokos și-a amintit brusc ceva ”e un pic mai mult cred. Sunt zece ani aproape. S-a mers prin avocați și prin asta… Nu vă dau mai multe informații”. Când l-am întrebat dacă a fost doar o fațadă, Domokos ne-a spus că ” nu îmi este teamă. Asta este regula. Nu vă dau mai multe informații. Ce să vă zic? O zi bună. Nu mai pot să vă dau…Așa e viața. O zi plăcută vă doresc”. A plecat apoi grăbit spre apartamentul său din blocul cu patru etaje în care locuieste. (22.04.2019)
El Dorado Urseni. Cum au dispărut aproape cinci hectare din terenul Horticultura SA cu complicitatea Primăriei Timișoara
După obținerea avizului de oportunitate pentru cvartalul din Calea Urseni, noul El Dorado imobiliar din Timișoara, care cuprindea inclusiv pepiniera SC Horticultura SA și care permitea construirea de locuințe, orădeanul Florin Dejeu și verișorul său, Călin Vasi, au trecut la nivelul următor. Deși împreună cu ceilalți membri ai familiei au redobândit un teren de aproape opt hectare, nu s-au mulțumit cu atât. După cum chiar ei recunosc, au început să caute în arhive să vadă cine a mai avut teren în apropierea lor, teren care acum se afla în patrimoniul societății Primăriei Timișoara. Se pune în mișcare un plan prin care, în câteva luni, 46.833 metri pătrați de teren au dispărut din patrimoniul Horticultura SA, cu complicitatea administrației conduse de Nicolae Robu, pământurile fiind introduse cu viteza luminii în circuitul imobiliar după același tipar.
Succesiuni dubioase pe bandă rulantă
În 10 aprilie 2014, la notarul Maria Bora, se face un certificat de moștenire suplimentar după Mircea Ana și tot atunci Călin Vasi și Florian Dejeu dau o declarație pe proprie răspundere legată de moștenitorii Anei Mircea, care ridică mari semne de întrebare. Aceștia au declarat, în primele fraze din document, că defunctul Andraș Cuzman Damian, născut în 1912, în Pesac este fiul lui Andrașiu Cuzman, născut în 1887 în Pesac pentru ca la finalul documentului să susțină că ”Andraș Cuzman Damian care este una și aceeași persoană cu Andrașiu Cuzman, astfel cum figurează în CF”, deorece știu ei că în 1944, când niciunul dintre ei nu era născut, s-a făcut o succesiune. Deși există diferențe inportante între Andraș și Andrașiu, cei doi au susținut că ”de-a lungul timpului numele acestora au fost înscrise în actele de stare civilă” în ambele variante. În baza acestei declarații, se face succesiunea, iar, în aceiași zi, la același notar, moștenitorii care dobândesc 25.277 mp vând către Călin Vasi și Florian Dejeu pentru suma totală de 75.830 euro. În 12 mai 2014, Vasi și Dejeu vând către Gateway Construction SRL, cu suma de 505.540 euro.
După același model, în 4 decembrie 2015, la același notar se face un alt certificat de moștenitor legal suplimentar, stabilindu-se că ”de pe urma defunctului Andraș Cuzman Damian una și acceași persoană cu Andrașiu Cuzman”, moștenitorul său din Germania mai dobândește încă 21.556 mp de teren în zona Calea Urseni, parcelă lipită de cea din aprilie. În aceiași zi, împuternicitul moștenitorului vinde către Florin Dejeu și soția acestuia pentru 64.668 euro. În 15 ianuarie 2015 și 22 iunie 2015, familia Dejeu vinde terenul cu suma totală de 307.780 euro.
Primăria Timișoara, complice la manevre
Toate aceste manevre prin care terenurile au fost redobândite prin succesiune, evitându-se legile fondului funciar și de retrocedare, nu ar fi fost posibile fără complicitatea Primăriei Timișoara, care de-a lungul timpului a emis documente care se bat cap în cap, dar care, în final, i-au ajutat pe Dejeu și Vasi să pună mâna pe acele terenuri. De exemplu, pentru ultima parcelă de 2,1 hectare, în decembrie 2013, Primăria Timișoara a emis un răspuns în care terenul respectiv nu figurează cu litigii pe rolul instanțelor de judecată, dar că au fost cereri de retrocedare în baza Legii 10/2001. Ulterior, în mai 2014, tot Primăria Timișoara emite un alt document, către biroul notarial Bora în care spune că nu este solicitată de foștii proprietari și ”se suprapune cu parcela cu nr. cad A 1496/1, parcelă care nu face parte din terenurile aflate la dispoziția comisiei municipale de fond funciar și nu a fost atribuită în baza Legii fondului funciar”. Surpriză – la OCPI nu există nicio parcelă cu nr. cad. A1496/1.
Nota informativă explozivă a directorului Drăgilă
Directorul Horticultura SA, Andrei Drăgilă, a trimis către Primăria Timișoara mai multe note informative în care avertiza asupra modului în care patrimoniul societății era devalizat, dar nimeni nu a reacționat la cele semnalate de acesta. Drăgilă a atras atenția că ”din documentarea noastră rezultă că terenul respectiv ( cel care a ajuns la Gateway, Cosntruction SRL, n.a.) a făcut obiectul unei succesiuni în luna aprilie la notar public Bora Maria din Timișoara, deși regimul juridic al terenurilor arabile situate în extravilanul localităților este reglementat de legile fondului funciar, fiind scos din circuitul civil, iar CF-urile erau SISTATE. Precizăm că la o eventuală succesiune directă era necesar să ateste Primăria Timișoara că terenul nu a făcut obiectul legilor retrocedării și a fondului funciar și să elibereze, prin direcția fiscală, certificat fiscal”. Drăgilă a atenționat că pentru terenurile ajunse la Gateway nu s-a respectat procedurile legale. Am încercat să-l contactăm pe Andrei Drăgilă pentru a discuta despre aceste documente, dar acesta a refuzat să vorbească despre acest subiect.
Coincidențe la PUZ-uri
În cazul ambelor parcele, după ce iau terenul din patrimoniul Horticultura SA, noii proprietari apelează la aceiași firmă – AC Tectura SRL pentru întocmirea planurilor urbanistice zonale, firmă în care, până în 2010, a fost acționar Ciprian Cădariu, cel care, la momentul întocmirii documentațiilor, era arhitectul șef al Timișoarei. Conform tiparului folosit și în cazul PUZ-ului pentru Calea Urseni nr.36, spațiul verde obligatoriu de 5% este mutat teoretic pe o parcelă unde Dejeu declară pe proprie răspundere că este moștenitor. Nici acum nu se știe unde va fi zona verde pentru cele două PUZ-uri, adică 2,341, 65 mp. PUZ-urile sunt aprobate în 2015 și 2017. Imediat după aprobarea documentațiilor a început construcția de case.
Afacerile bănoase ale Bolojenilor
În lungul șir de tranzacții imobiliare efectuate pe cele două terenuri apare și numele de Bolojan. Vă reamintim că Dejeu a povestit cum în 2013 a apelat la primarul Ilie Bolojan pentru ca întreg cvartalul să nu fie zonă verde în noul PUG al Timișoarei.
În noiembrie 2015, Florian Dejeu, ca împuternicit a două persoane îi vinde lui Ioan Bolojan, născut în satul Birtin ca și primarul din Oradea, 1492 metri pătrați de teren intravilan cu doar 17.904 euro. În 2017, același Ioan Bolojan mai cumpără 2369 mp cu 49.728 euro, pentru ca în 5 iulie 2018, Ioan Bolojan și soția să vândă ambele suprafețe de teren către SC Leicester Invest SRL cu suma totală de 115.830 euro. Interesant este faptul că la această tranzacție, Ioan Bolojan și soția au fost reprezentați de Ionuț Radu Druță, cel care a solicitat, în 2013, Primăriei Timișoara informații despre unul dintre terenurile care au fost, ulterior, scoase din patrimoniul Horticultura SA.
În noiembrie 2017, lui Gavril Bolojan, născut tot în satul bihorean Birtin, i se donează de către Gavrilă Stanciu, care cumpărase anterior teren de la Florian Dejeu, 500 de metri pătrați de terenul bun comun în devălmășie. În 17 ianuarie 2018, Gavril Bolojan vinde terenul cu 36.000 euro. Am încercat să-i găsim pe cei doi membri ai familiei Bolojan, dar fără succes. Ioan, care locuiește în Oradea, nu era acasă, iar Gavril, care stă în Timișoara, s-a mutat la o altă adresă. Primarul Ilie Bolojan a negat că ar fi rudă cu cei doi ”cred că sunt din satul meu de baștină, dar știți o treime îi cheamă Bolojan, chiar dacă nu sunt rude, o treime Sala și o treime Domokos. Nu îl știu pe domnul Dejeu. E posibil să fie o rudă cu domnii Bolojan, nu cu mine. Nu sunt rude cu mine. E o familie care nu are legătură cu familia mea. Să ne înțelegem bine. Puteți să verificați arborele genealogic”.
Când l-am întrebat pe Florian Dejeu dacă Ioan și Gavril Bolojan sunt unchii primarului Ilie Bolojan, acesta a refuzat să dea un răspuns, spunând că ”asta nu este treaba dumneavoastră. Am voie să cumpăr și să vând? S-au plătit toate taxele la stat? Care e problema. Cum cumpără unii ieftin și vând scump? E chestie de inspirație. Ce e în vară cincizeci de bani, în iarnă e un leu sau mai mult”. Ionuț Druță a susținut în primă fază că nu are nicio legătură cu afacerea terenurilor din zona Urseni și nu a vrut să dea detalii despre modul cum a ajuns să fie mandatarul lui Ioan Bolojan. Când, a doua zi, l-am întrebat despre informațiile solicitate primăriei, Druță a susștiut că ”v-am spus că nu mai am acum interes. Nu pot să vă dau mai multe informații la telefon. Sunt ocupat zilele astea”.
Răspunsuri evazive
Călin Vasi, fostul consilier local, a explicat pentru PRESSALERT.ro că după ce au dobândit prin instanță acel teren, împreună cu Dejeu, au căutat în arhive să vadă cine sunt vecinii. ”Am căutat, a fost greu până am găsit moștenitorii prin Germania, până s-au făcut împuterniciri. Într-adevăr am dat acea declarație. Evident că în 1944 nu eram născut, dar am aflat de succesiune studiind în actele de la arhivă. Totul a fost legal”.
Nici de la Ciprian Cădariu, fostul arhitect șef al Timișoarei, nu am primit prea multe lămuriri când l-am întrebat care a fost baza legală prin care în cele trei PUZ-uri din zona Urseni a aprobat mutarea spațiului verde nu se știe unde și despre faptul că două dintre documentații au fost întocmite de firma unde a fost, anterior, acționar. ”Dupa atâția ani chiar nu îmi aduc aminte aceste detalii, dar din moment ce acest PUZ a primit toate avizele solicitate de lege și a fost aprobat prin hotărâre de consiliu local, am convingerea ca este legal. Nu îl cunosc pe domnul Dejeu, nu știu cine este. Orice relație a mea cu firma la care faceți referire a încetat în momentul în care m-am angajat la primărie în 2010”.
Publicat pe pressalert.ro 23.04.2019
