Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împreună cu polițiștii au făcut, miercuri, 14 percheziții în București și Târgu Mureș într-un dosar penal care ca obiect falimentul firmei de asigurări Euroins România în 2023. Sunt vizate domiciliile celor care au condus Euroins România SA și la mai multe firme care au legătură cu acționarii bulgari ai companiei. Conform informațiilor, prejudiciul este de aproximativ 400 de milioane de euro, societatea fiind decapitalizată după metode extrem de complexe.
Prin oferirea de prețuri mici la polițe, Euroins a ajuns să aibă aproximativ 95% din cifra de afaceri legată de RCA-uri, în timp ce celelalte companii de asigurări aveau un procent de maxim 50%. Asta a făcut ca societatea să aibă de plătit mai mult pentru daune și cheltuieli decât a încasat din prime, însă lucrul acesta nu s-a întâmplat. Pentru că la nivelul conducerii companiei a existat o strategie clară – neraportarea situației reale a dosarelor de daună și a litigiilor către A.S.F, neplata către asigurați a despăgubirilor chiar și după decizii definitive ale instanței sau închiderea dosarelor de daună cu respingerea neîntemeiată a despăgubirilor. Un singur exemplu – un control al A.S.F. pentru perioada iulie 2000 – martie 2001 a scos la iveală că fostul director al Direcției Daune a respins neîntemeiat peste 5800 de dosare de daună
”Din coroborarea întregului material documentar existent rezultă că principalul motiv pentru care factorii decidenți de la nivelul patronatului societății Euroins România SA (cu rol decizional major) au dispus continuarea în aceste condiții a activității (schema prin care vindeau polițe RCA la prețuri mici, pentru a încasa cât mai mulți bani, fără vreo intenție să asigure plata despăgubirilor) a fost acela de a dispune discreționar de activele societății prin externalizarea resurselor financiare ale acesteia către entități externe aflate sub controlul acestora”, susțin surse judiciare,
Euroins România nu a respectat obligația de avea asigurate toate sumele obligatorii care să acopere sumele din dosarele de daună deja declarate, dar care nu erau încă soluționate și plătite. Iar această situație s-a menținut ani de zile, în ciuda avertismentelor ASF. La intrarea în faliment, suma din această rezervă era mai mica cu 1 miliard de lei decât ar fi trebuit. De altfel, ultimul raport de control al ASF din 2023 a constatat că Euroins Româniaa acea un deficit de capital în valoare de 2,19 miliarde de lei necesar pentru asigurarea solvabilității.
Când pentru acționarii bulgari a fost clar că urmează retragerea licenției s-a pregătit ultima lovitură. A fost semnat de către Euroins Romania un nou acord de reasigurare cu o firmă afiliată pe careacșionarii bulgari o controlau indirect, cheia contractului fiind clauzele abuzive de achitarea integrală în avans a primei de asigurare și o prevedere special privind rezilierea contractului. Astfel, după retragerea autorizației de către ASF, acționarii bulgari cu sprijinul angajaților din România au transferat din companie active financiare de 1.5 miliarde de lei , adică banii din conturi, acțiuni, obligațiuni, unități de fond în valoare și creanțe recuperabile din reasigurări. Prejudiciul stabilit până acum – aproximativ 400 milioane de euro.
Perchezițiile efectuate în această săptămână de procurorii Parchetului General vizează și sediile a trei noi companii cu care acționarii bulgari vor să reintre pe piață – Phoenix MGA, cu acționar direct Euroins Bulgaria, BSS Insurance și Afes. Toate cele trei folosesc infrastructura falimentatei Euroins România.
La câteva ore după începerea perchezițiilor Eurohold Bulgaria AD și Euroins Insurance Group AD au anunțat că au intentat o a doua acțiune de arbitraj internațional împotriva României, cerând despăgubiri de 575 de milioane de euro. Ba mai mult, i-au acuzat pe reprezentanții statului român că refuză să discute și că ”au asmuțit procurorii să percheziționeze sertarele și dulapurile care conțin obiecte personale ale cetățenilor români obișnuiți care au lucrat ca angajați la Euroins România. Acest act nu este doar rușinos, ci și complet lipsit de sens din punct de vedere juridic – orice „dovadă” care ar putea fi găsită trei ani mai târziu în locuințele private ale cetățenilor români care au lucrat ca angajați obișnuiți ai Euroins România nu ar fi acceptată de nicio instanță”.
