Mafia nu stă după colţ să-ți dea în cap şi să-ţi ia portofelul. Mafia îţi zâmbeşte. Poartă costum și cravată. În loc de pistol are stilou și ștampilă. Cu care decide cum e bine pentru ea. Și mai are ceva esențial – mult, foarte mult tupeu. Acționează la lumina zilei cu relaxarea cu care brutarul coace pâinea. A intrat în reflex să croiască legea după cum îi pică bine. Pentru că de zeci de ani a dovedit că se poate. Și nimeni nu a contrazis-o.
Pentru că a avut grijă ca să-și crească familia. Să vadă potențialul unora și să-i agațe în rețea cum s-a putut – bani, case sau vreo curvă după o beție cruntă. Mafia a devenit tot mai puternică și încrengăturile uimesc uneori și pe cei mai creativi regizori. Și a mai avut un avantaj în a se întări – tăcerea. Mai toți întorc capul ca să nu vadă evidențele. Pentru că e mai bine așa. „Să nu vedem mafia” a devenit un mod de viaţă. Unul chiar profitabil. De aici unii au ajuns să fie chiar parte a famigliei. Mafia are însă o frică. Una mare. Să nu ajungă la vorbele celor de la BUG Mafia „Poți să le spui rugăciuni,/ Să se întâmple minuni,/ Doar ce semeni, aduni/ Fugi, fugi, vin băieți buni”.
Publicat pe PRESSALERT.ro, 22.02.2016
